Melancolie

Sunt cretin. Eu constat ca pana acum am dus o viata de cacat, de cretin, de prost , de ingust mintal. Ba, nu am ganduri sinucigase sau alte chestii d-astea, sunt perfect lucid in ceea ce zic aici. Eu in viata am inceput cu mistourile si cu glumele si cu toata "cariera" asta de prin clasa I. Simteam ca-s foarte bun la asta. Dar nu pt ca sunt bun, pt ca bun sunt in orice fac. Nu, faceam asta pt ca ma simteam bine cu aceasta stare de spirit.

Dar de ceva vreme ma gandesc ca nu bine, sunt constient ca nu e bine. Vine o vreme atunci cand te gandesti despre ceea ce ai facut in viata si despre ceea ce vrei sa faci in continuare. Eu simt acea schimbare. E iminenta. Ma gandesc ca daca privesc viata ca o gluma sunt si eu o gluma, oricat de bun as fi. Acu' ceva vreme faceam vagabondaj de clasa a 4a. Mergeam dadeam in porti si rupeam garduri pe la ora 10 noaptea. Unu are un magazin si are un fel de terasa imprejmuita cu un gard micut de lemn. I-am dat un picior acum 2 saptamani, l-am facut bucati. Cumva, dupa o saptamana l-am gasit reparat. Desi de data asta l-am rupt din vreo 6 picioare. Azi vad cand ma intorc de la scoala sa vad daca gardul e rupt in continuare. Minune, era reparat. Imi pare rau de ceea ce am facut. Omul ala nu mi-a gresit cu nimic, eu de ce sa-l "ranesc" . In fine, trec pe langa magazinul saracacios , vad un mosneag la vreo 70 de ani citind ziarul. Mi-a fost mila de el si mila de mine la cat de cretin am putut sa fiu. Am vrut sa ii dau bani pentru ca am fost nenorocit si i-am rupt gardul si sa ii platesc cheltuielile . Aveam vreo 40ron la mine. Cre'ca era mai mult destul, dar nu i-am dat . Am vrut sa ii dau, simteam in adancul sufletului ca trebuie sa ii dau. In schimb nu i-am dat din 2 motive pur rationale . 1. putea sa ma injure, eventual sa ajungem la un conflict(ceea ce as fi fost foarte de acord cu el dar nici chiar asa)2. nu puteam justifica cheltuirea banilor deoarece eu cheltui in jur de 10lei pe zi.