joi, 7 noiembrie 2013

Long time , no see.

Am ajuns la concluzia ca nu am mai scris de mult. Am intrat tot eu zilele astea sa ma citesc pe mine. Cred ca e o latura nepronuntata a narcisismului meu, dat fiind faptul ca tot ce citesc eu , din propria vointa si placere, sunt cacaturi scrise de mine. Dar nu asta conteaza. Printr-un miracol... am luat permisul. Da , am 18 ani, cine ar fi crezut ? O sa vorbesc un pic despre peripetiile cu permisul, dupa o sa trec la niste idei mai abstracte.

Nu o sa vorbesc despre scoala de soferi si bla bla bla. Trec direct la subiectul cand m-am trezit cu dosarul in mana si trebuia sa ma duc sa dau proba teoretica. Ajung acolo, dupa ce am citit vreo inca alte 4-5 site-uri care dadeau directii fix diferite referitor la ce ghiseu te duci, unde sa faci inscrierea. Din nou , voi sari direct la momentul cand ajung in sala , pentru ca restul e fix monotonia tipica romaneasca... asteptat la coada... tipete... injurii.... 0 informatii. Ajung acolo, fac in 2 minute ,16 intrebari corecte cu 0 gresite. Doar ca Dumnezeu a vrut sa simt ceva in ziua aia, sa nu o uit . Dupa ce am luat 16-0 mi-au picat intrebari care nu le mai vazusem in viata mea, care nu aveau pic de sens. Deci, de la 16-0 , ajung frumos la 18-4. Atunci am inceput sa simt o durere de pula, am zis ca o sa fiu unul din ratatii care nu iau din prima si mai ales, pica fix sala. Incep sa dau ca la pacanele.... si cumva... cumva.... ajung la 21-4. Am avut mir in frunte pana acum, dar ce urmeaza? E fix cea mai proasta combinatie, sa pici cu 2 sau cu 21, e fix acelasi lucru. Si stiu ca am stat la intrebarea aia, cam de 2 ori timpul care am stat sa fac restul testului. Stau, analizez, fac o cruce si dau cu ochii semi-inchisi raspunsurile . "FELICITARI, ATI FOST DECLARAT ADMIS " . Dupa ce Dumnezeu m-a scos la faza asta, aventura permisului abia incepuse. Eram programat  la 8.30 vineri. Halal noroc, ia si condu tu cu traficul din jungla urbana fix in miezul diminetii aglomerate. In fine, ajung increzator acolo, cu sange rece cand e vorba de asemenea chestii, dar usor usor am inceput sa ma simt ca o minora la prima muie cand am vazut acolo 300 de oameni care venisera pentru acelasi cacat ca si mine... permisul. Atunci Dumnezeu mi-a dat mir a doua oara, cand mi-a picat cam cel mai ok sticlete de acolo, restul fiind niste ex-comunisti penali. Dupa ce am luat 12 puncte in primele 3 minute pentru parcarea laterala si neincadrarea corespunzatoare pe banda... am mers spirt , desi am fost penalizat pe ultima suta de metri la semnale, aparent uit sa semnalizez destul de des . Si asta a fost cu permisul.

Morala.... voi astia care vreti sa dati pentru permis. Nu va fie frica si nu va luati dupa ce spune lumea. Da, am avut noroc sa am om ok , dar putea la fel de usor sa ma pice daca nu stiam. Deci , bazati-va pe ce stiti, daca n-aveti incredere, nu va duceti. Colegu' la care am fost eu martor, nu era increzator pe el si a gresit-o la o neprioritate si l-a picat , scurt, in 2 minute, fara drept de apel. Mergeti normal, ca de obicei, ganditi-va ca mergeti cu un tovaras , nu cu un gabor . Si alt lucru, daca intreaba ceva, pe un ton mai dojenitor legat de masina... e clar ca ati gresit-o undeva. NU faceti prostia sa-i raspundeti sau sa o ardeti superiori ca ati belit checul. Cam asta ar fi experienta mea cu permisul.

As mai fi vrut sa scriu ceva despre cat de grava e clasa a12a, dar mi se termina bateria la laptop si inca nu am terminat integralele care le-am primit pe mail. O seara placuta.

joi, 15 august 2013

Ceea ce suntem, invariabil

M-am gandit eu de ceva timp, anume, ce-mi lipseste. Judecand dupa fapt  drept, am totul si totusi nimic. Stiu, e genul ala de deschidere care vrea sa para mistica sau interesanta in vreun fel , sau nu stiu , ceva ce nu stiu, sa para incitant in vreun fel. Nu asta e intentia, scriu doar  ce mi-a trecut prin cap mie la o anumita perioada de timp , asa de misto incat am decis sa pun gandurile pe internet. Daaaa, internet, mi-a lipsit mult. Probabil sunt nebun, bine, eu in sinea mea cred ca nebunia defineste normalitatea, nu o sfideaza.  Si totusi mi se pare un text prost si totodata senzational, ce-am scris pana acum, ciudat , nu?

M-am strofocat, multa vreme, sa incerc sa cercetez alte minti, din diferitele putine zone sociale cu care am avut contact pana acum. Nu e vreo concluzie de spus sau nu stiu ce alt cacat, pur si simplu e ceva ce mi se pare mie ok. Toti vor ceva ce nu au. Exclusiv asta. Prea putini sau prea putin se bucura de ce au deja, oarecum orbiti de aceasta alergatura perpetuua pentru ceva ce nu au. E trist zic eu, sec oarecum. Da , ce ai deja nu mai poate fi exploatat ca ceva nou, ceva ramas nedescoperit inca. Daar , sunt de parere ca aceste lucruri devin aruncate in cutia cu " been there , done that ".

Sincer, stau si ma uit la modul in care scriam acum 2 ani cand am fondat acest rahat numit blog. Eram numai cu expresii de " bagamias pula, moarte ungurilor" sau mai stiu eu ce. Acum incep sa scriu cacaturi cu un oarecare iz de cultura zic eu. Incep sa ma ramolesc, sa las caterinca proasta. E un dezavantaj acest lucru, mi-as fi dorit sa fi ramas la fel de ignorant ca atunci , poate eram altfel, cine stie. Si totusi, sunt un ignorant si acum , fie vorba intre noi. Cand o sa ating starea aia transcendentala si probabil va veni in urma unor lucruri cumulate, nu in urma unui eveniment cu impact substantial asupra mea, acest blog va disparea cel mai probabil. Pentru ca blogul asta a fost intentional de catre eu, ala vechi si va ramane al lui, ascuns undeva in arhivele CIA-ului . Sau cine stie. Cre'ca incep sa devin oarecum pertinent, imi permit sa ma retrag.

miercuri, 27 martie 2013

Sunt un antisocial dubios

Am constatat ca de la o perioada incoace, sunt foarte antisocial. Si culmea, lumea chiar incearca sa discute cu mine. Doar ca... nu stiu, ma simt sictirit de oameni in general si mi-e lene sa comunic. Cre'ca asta e de fapt problema. Poate imi e prea lene sa discut cu oameni si sa dezvolt idei diferite cu ei. Sau poate pur si simplu asta sunt, antisocial. Totusi mizez, pe prima.


Am un temperament dubios , fiind iritat aproape cam din orice cacat. Sau frica asta de a discuta cu cineva pe larg, de a discuta idei. Idei.... imi place sa discut singur aceste chestii. Sa va zic de ce. In primul rand, sunt genul de om cu niste idei destul de nebune, in adevaratul sens al cuvantului, nu extravagante. De obicei aceste idei trebuie sa le cenzurez, musamalizez , ceea ce nu e chiar asa rau, denota faptul ca ma plasez intr-o lume oarecum normala. Ma sperii cel mai mult cand ma folosesc de ideile astea sa ma indepartez de alte persoane , iar din contra... ele ma gasesc fascinant. Atunci incep discutiile cu mine. Oare alunec usor intr-o zona obscura a personalitatii mele, oare ajung un proscris? Nu pot spune, nu pot discuta cu altcineva chestiile astea, nu pot cere un sfat din exterior, mi-ar altera judecata cel mai probabil.

Cert e ca multa lume dubioasa incearca sa ma adauge la cercul lor. Sunt genul de om neutru care nu imi place sa ma asociez cu tot felul de adunari, organizatii, persoane cu interese comune. Mi se pare tampit acest lucru. Daca avem ceva in comun... de ce sa stam impreuna? Sa perfectionam chestia aia? Sa ne simtim speciali ca suntem o mana de oameni care avem cateva principii la fel?

Sunt un om rau. Ii reneg pe astia care sunt mai ciudati ca mine, ba uneori fac si misto de ei, eu insumi fiind ciudat pentru cineva, fara a mi se spune, totusi ,nu am avut nicio critica pana acum. Sau poate e doar parerea mea. Ma simt prost sa ii evit si sa le distrug lumea spunandu-le ca nu sunt interesat in socializat cu ei , uneori ma rezum la tacere si la evitarea contactului cu ei.

Si asa, lumea isi continua mersul. Am simtit nevoia sa trec in registru aceasta recenzie.

Conventional

Simt nevoia sa scriu deseori , in special aici. De multe ori tampenii, alte ori  cand imi autoinduc o stare superioara, mai scriu si chestii care mi se par mie misto. Poate ca nu sunt, nu mereu , sau poate deloc. Azi am simtit nevoia sa scriu probabil pentru ca... asa am simtit. Suna idiot , stiu. Motive, teme, de scris am destule.

Voi discuta despre una de prin Covasna? Sabina nu stiu cum o cheama. Ideea e ca aceasta duduie e aia cu scandalul la scoala bozgoreasca. Si pe toata lumea i-a pocnit aceasta dragoste de tara si li s-a parut o atrocitate  ce  i s-a intamplat aleia.
Parerea mea e ca daca merita bozgorii sa ia ce vor ei sa ia, Transilvania, Tinutul Secuiesc, cum ii spun ei sau noi... ar merita s-o faca in urma reactiilor cretinilor cu care sunt compatriot. Brusc , pe toata lumea i-a apucat acest spirit national , flacara nationala, unii mai notorii si cu pretentii si de intelectuali au si dat pe net sa vada cand s-a realizat marea Unire dand pe facebook 1923 la interese personale, sa para si ei ... nationalisti. Gresit, total gresit. Futu-va-n gura de cacanari sociali ce sunteti. Va credeti revolutionari si daca aveti un tricou cu Che Guevara sau bagati un citat de la el... care cel mai probabil nici nu l-a spus vreodata. La calculator toata lumea e un Bruce Lee, sau un Chuck Norris si zic ca sunt alaturi de tarfa aia si ca merita sa primeasca ordin national in semn de maxim curaj. Ce pula mea curaj? Aia e pura tampenie. Cum sa vii tu cu bentita cu Romania intr-o zona dominata de bozgori. Este vina cretinei aleia ca s-a dus asa la scoala , nu a bozgorilor. Este vina noastra, ca nu tinem de bucata aia de pamant... care pana la urma... ne apartine. Bozgorii nu au nicio vina, oricat de mult nu ii suport , sunt realist. Nu au ei nicio vina. Au vrut sa ia ceva, nu s-a opus rezistenta , au continuat, au fortat nota, perfect normal. Eu daca eram bozgor, la fel faceam cu aia, poate o si violam rapid in baie , ca sa o invat minte ca nu e politicos ce a facut si e necesar sa plateasca. Pai ce , eu daca vad la scoala pe vreo unul cu vreun steag Ungaria, sau bentinta sau orice altceva, il bat de se caca pe el , ba mai mult, am si suport, pentru ca e pe terenul meu. Se pune intrebarea ca atunci Transilvania ce e? Transilvania este la ora actuala.... teren neutru, din nefericire, romanii fiind minoritari, asta fiind vina noastra, nu a lor.Voi inceta totusi cu aceasta prostie legata de Transilvania, eu insumi considerandu-ma, neavant toate cunostintele si filtrele de examinare, nepotrivit pentru acest subiect. Asta nu inseamna ca nu pot sa sesizez prostia si acesti licheni care spera sa primeasca ceva like-uri pe ceva ce chiar au impresia ca stiu ce se petrece.

joi, 14 martie 2013

Despre muzica

Muzica ... sau zgomot... pentru unii... este un lucru senzational.  Si nu pentru ca o zic eu, ca nu am descoperit eu in 2013 ce e muzica, nu despre asta e vorba, e vorba despre ce stare iti da... ce impact sau influenta are asupra ta ca individ la un moment dat.

Ai o stare de spirit determinate de muzica sau viceversa. Poti sa fii depresiv.... si sa asculti muzica de depresivi... mna. Faza cu muzica e ca e o chestie de identitate. Poti sa fii plagiator inrait, sa copiezi stiluri de vorbit, de vestimentatie si asa mai departe... dar cand vine vorba de muzica.... esti unic ... intr-o oarecare masura macar. Identitatea omului, dupa parerea mea desigur... incepe usor usor sa fie constransa de diversi factori care din nefericire ... nu mai depind nici macar de alegerea acestuia . Pot spune ca muzica este unul din putinele lucruri care mai pot creea un portret psihologic al cuiva.

Si sincer... nu e vorba nici macar de ce muzica asculti des.... ci muzica asculti in general. Daca asculti acelasi rahat si inca iti place, poate ca da, esti genul de persoana de rand. Si nu, nu zic asta ca un lucru rau, pur si simplu tine de la om la om . Eu de exemplu, ascult si manele si scorpions, muzica clasica si electronica si cam tot ce se poate inventa, mai putin genurile alea fara pic de mesaj de la americaneji. Adica da... bag 2pac , dar nu Nicky Menaj, intelegi tu. Gata e tarziu , am gasit niste piese de la Metallica care trebuie sa sustina concentratia puternica de sistemul la cascada live , marca Florin Salam.
 

vineri, 15 februarie 2013

14 februarie

A devenit un obicei sa mananci cacat despre acest aparent semnificativ "paispe februarie" . Spre deosebire de postul din 2012, cand chiar nu aveam idee ce se intampla pe aceasta data, pot zice ca... de data asta nu am mai fost luat prin surprindere, ba mai mult, am fost in trend cu fenomenul cu vreo saptamana inainte.

Ce este oare acest 14 februarie... Sincer mie mi se pare un cacat. Tocmai prin faptul ca e evidentiat asa de puternic. Adica au decis cativa incerti ai societatii ca " pula mea ba... am stabilit pe 14 e ziua indragostitilor/valentine's day." E destul de sinistru faptul ca aceasta pseudo-sarbatoare incepe sa devina din ce e in ce mai mult... o sarbatoare. Orice cocalar face pauza din alocatie un pic , s-o scoata "pa' printsesa la o shaorma" . Inainte, faceai asa ceva, lumea te lua de nebun....cine stie.... poate si printesa, poate se gandea ca vrei sa scapi de ea si ii dadeai sa manance sa poti sa-i zici ca e grasa si nasoala,  cu motiv plauzibil, nu ca i-au zis tovarasii la un pahar "Cuaie... gagica-ta... e cam grasa".

Revenind la aceasta sarbatoare... bine... sincer as putea abera pe tema asta, cre'ca pana pe la vreo 4-5 dimineata, imi voi restructura ideile si voi da un studiu de caz...

Vin eu de la scoala, putin mai plictisit ca de obicei... cu ploaia de cacat de Londra. Ah da, a fost mirific sa vad ca ploua fix de aceasta zi. Nu din ura sau de ceva, ci din simplul punct de vedere ca si Dumnezeu a zis ca se "pisa" pe ea de zi. Am fost pe sentiment amandoi. Ba cate detalii , cat chef de vorba am, cine stie, poate ar fi fost ok sa ma resemnez cu situatia , sa dau un scroll in agenda de telefon si sa sun pe vreouna, ca la ruleta ruseasca. Eh, pe strada, mergeam usor asa si-l vad pe simpaticul de gagic a lu grasa. Grasa nu am apucat sa va povestesc multe despre ea, desi a avut un rol major in viata mea. Faza hazlie cu grasa... e ca nu e grasa. Voi scrie si despre ea , e un subiect destul de ok.

Asa, il vad pe simpatic, statea ca un caine ud, in ploaie, intr-o mana tinea umbrela care era lesinata si ea de la atata ploaie si in cealalta un trandafir rosu. Foarte grav nu era... adica probabil daca chiar merita fata, as fi facut si eu asta, cine stie. Intru casa, dau sa-mi iau o pizza, ies sa ridic comanda peste vreo 45-60 de minute de cand am intrat prima data pe poarta in casa si ghici ce , simpaticul , in acelasi loc, in aceiasi pozitie, lesinat de ploaie.

S-a uitat la mine. Eram imbracat in pantaloni scurti, papuci de la Nike de prin 2007 . El era imbracat serios , aranjat, semi-elegant asa, se vedea ca asteapta ceva. Se uita la mine... intr-un fel de... strigat mut de ajutor, vroia sa para elegant, dar totodata sa faca si sa fie exact cum eram eu, neglijent, putin transpirat(nesesizabil) si mandru de un cacat simplu, precum ca i-a ajuns pizza si inca calda.

Ma gandeam sa ma duc sa-l dojenesc, dar am decis ca e alegerea lui in viata, el stie ce face si dupa exista posibilitatea ca grasa sa aiba resentimente. Punctul si ideea la acest roman scris neplanificat totusi... nu e vorba ca as avea boala pe un eveniment retardat creat de retardati pentru a-si alimenta retardismul, ci faptul ca lumea incepe usor usor sa se complaca cu el, desi nu este de acord.

Este vorba de trend si nu de confort. Ba de parca pula mea, trebuie sa-ti zica cineva, " azi e ziua voastra, azi va puteti iubi ,pentru ca altfel, ati fi prea retardati sa va dati seama de acest lucru". Aaaa si ce mai vine la pachet cu sarbatoarea asta... plangacioasele. Vrei sa vezi toate tampitele/antisocialele/rebuturile , le vezi cu cateva zile inainte sau plangand chiar in ziua asta. Ca ele n-au prieten, ca ele n-au cu cine sa iasa ca mna... plm . Pai ma fetito, tu daca respingi orice om decent care incearca sa te inteleaga, zicand ca ori nu e omul potrivit, ori e cartea mai importanta, de parca cartea te fute, nu omul.... atunci cum naiba vrei tu sa nu fii in situatia care esti. Saaaau, daca nu te speli si nu te ingrijesti macar la un nivel mediu , cat sa nu se observe de la 1 metru distanta parul facial, cum cuaiele mele vrei sa vina cineva calumea?!

Gata, incep sa-mi stric seara vorbind despre toate stricatele. Important e ca a trecut si toata lumea e ca inainte. Normality has been restored. Pace.

duminică, 10 februarie 2013

Cand vremea e mai schimbatoare ca femeia

Inteleg ca pot sa fie 15-20 de grade timp de 3 zile si sa ploua, dar nu sa ninga. E destul de cacat. Pai ba, eu pe vremea mea, pana in martie ningea . Se topea zapada in aprilie si atat, intram in normalitate. Dar nu ca acum , sunt 20 de grade, scoti tricourile si cu fericire ca nu au apucat moliile sa ti le manance bine ... si brusc, se pisa vremea pe tine.

Bine, nu de vreme vorbim , ca vremea e relativa... poate ca prostia, de prostie scriu si de plictiseala. Am de asteptat vreo 4 minute pana apuc sa-mi iau de pe torrente un episod din StarWars. Ultimul a fost foarte misto si am decis ca trebuie sa ma sinchisesc sa-l iau si pa' asta cel mai nou, aparut la italieni acu' vreo 3-4 ore. Intru pe shitbook si vad vesnicile statusuri de categorie " vaaaaai, ce frumos, iarna , zapada, pula-n cur" . Toate distrusele sinistre care se strofoca sa scoata niste poze misto si lumea chiar le da like... bine si eu o fac... din mila, dar nu cred ca ele pot fi atat de profunde incat sa inteleaga chestiunea asta vreodata. E o chestiune pura de motiv. Unii poate chiar le plac, unii mai masochisti, poate chiar le-ar fute. Bine... beat beat... le-as da si eu o muie, nu zic nu. Dar cand le vad cu tot felul de statusuri despre vreme , de parca mpula mea, n-am geam sa vad singur,   'tu-le-n gura de urate doritoare de atentie.



Clar e ca nu poti lasa un comentariu de cacat... de tip " Papusa, eu te inteleg ca incerci sa fii narcisista si ochii tai te urmeaza si se uita unul la celalalt ,dar pe viitor ,incearca sa-i pui sa se uite la mine". Dar dupa te-ar lumea de antisocial, probabil daca dai peste niste prostalai inraiti poti primi si report.

Nu sunt o persoana exigenta sau critic de arta, sau creator de moda ca sa pot sa am ochi la modele, dar daca e sa facem un exericitiu pe conturile voastre de facebook... tipele alea serioase si bune...le-ati vazut vreodata sa fie active pe facebook cu statusuri si poze de parca nu mai exista viata reala?
In timp ce uratele baga statusuri din ora in ora si pun poze cu ele si umbla si cu "Like la poza" pai ba in morti tai de urata, sa-mi bag pula, hyper-frumos nu sunt nici eu, dar mpula mea, te stii de urata, abtine-te, ca nu-ti da nimeni like ca ai fi buna, ci din mila.


Hai gata ca mi s-a terminat si torrentul , as zice sa revin sa continui, dar as da sperante desarte. Voi asigura o postare pentru 14 februarie. Nu ma astept ca cacatul scris mai sus sa aiba vreo noima sau sa se supuna unor reguli de redactare, dar de pe la ultimul paragraf mi-am pierdut interesul ca m-a anuntat utorrentul ca mi s-a terminat episodul.
 

duminică, 6 ianuarie 2013

Perspectiva

Poti sa asculti muzica la boxe 5.1 sau sa dai volumul la maxim de la telefon in casti... rezultatul... acelasi. Sau asa s-ar crede. Nu stiu, dat fiind ca am doar o pereche de boxe firave 2.1 si cand dau muzica la maxim , parca dau mai incet.... m-am gandit... echivalentul a unui sistem 5.1 dat la maxim care sa bubuie urechile si pe vecinii de langa... sunt ... castile date la maxim care la fel... bubuie urechile... par la fel nu? Uite ca nu e asa.

Apar tot felul de paradoxuri existentiale. Unele de la a da mai da 2 lei in plus pentru a nu da moarte ficatului cu un pet din categoria "Kamikaze si esti sigur ca mai vrei sa traiesti peste 40 de ani?" , altele care implica chestiuni de sentimente, de orgolii si alte porcarii dinastea. In principal ambele sitiatii sunt la fel, bineinteles, in domeniul lor de actiune . Pana acum 1 an , credeam ca lucrurile pot fi facute dupa instinct , pentru ca... merge. Da, merge, dar nu si daca nu ai nimic altceva. Chiar si asta, folosesti instinctul ... pentru ca nu ai alta cale , sau folosesti instinctul... pentru ca ti se pare cea mai buna cale?

De mult timp ma gandesc la un lucru aparent banal. Mie personal imi creeaza un sentiment de intriga, de confuzie , iar nu de confuzie la nivelul lucrului in sine, ci in comparatie. Esti la o statie de autobuz. Pleci pe jos ca nu vine niciun autobuz, mergi mult pe jos, cand esti aproape de urmatoarea statie , vine un autobuz. Mie, imi creeaza un sentiment ca am ajuns mai repede, o iluzie a creierului ca sa motiveze consumul nenecesar sau inutil de resurse. Timpul de parcurgere e acelasi, dat fiind ca daca erai deja in autobuz, ajungeai la statia aia si iti continuai traseul, iar daca erai pe jos, te urcai in el si iti continuai traseul. Cum am zis , e vorba de perspectiva lucrurilor. Poate sa ti se pare o pierdere de timp si un rateu al logicii sau poate sa ti se para cel mai magnific lucru.

Filozofeala si alte cacaturi.

Idei. Toata lumea are idei. Nu conteaza cine esti sau de unde vii. Ideea e ca tu poti sa ai idei. Si cel mai periculos... poti sa le exprimi liber fara niciun cost. Sunt destule cazuri in istorie in care idei pertinente au fost platite, pe nedrept, intradevar, nu era publicul pregatit pentru ele, nu-i asa Galileo Galilei?

Problema e ca omul de rand isi exprima idei. De la pustani predispusi la o revolutie a semi-intelectualismului de pretutindeni , pana la fosile comuniste. Chiar si eu fac abuz de acest drept. In sinea mea ma consider un cretin autentic. Bine, intervine aroganta care-mi da un sut in mufa si-mi zice ca intr-o oarecare masura ma incadrez intr-un public care mi-ar accepta ideile, iar chestia asta ar fi reciproca.

Lumea se abate de la calea lucrurilor firesti si sare etape. Desi ai 8 clase , cateva figuri de stil in repertoriu,  poti scoate niste chestii destul de decente asa, pentru tine. Faza e ca ti se inoculeaza conceptul ca ceea ce zici e foarte ok . Ba mai mult, consideri ca e bine sa apostolesti invetiile tale si mai departe. Nu e bine. Nu e bine deloc.